Klaus Iohannis, la un pas de KO? Vezi cum a produs „o perturbare gravă a funcţionării Armatei”

Curtea de Apel Bucureşti a publicat joi motivele pentru care judecătorul Vasile Bîcu a admis, pe 31 ianuarie, o cerere depusă de Ministerul Apărării Naţionale şi a suspendat decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatul şefului Armatei, generalul Nicolae Ciucă.

„Curtea apreciază că există o îndoială serioasă asupra legalităţii decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006″, susține judecătorul Vasile Bîcu, potrivit Agerpres. Magistratul apreciază că prelungirea nelegală a mandatului generalului Nicolae Ciucă „creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Armatei”.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a replicat că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept. La rândul său, Preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.

Cum a tranșat situația Curtea de Apel

„Curtea apreciază că încălcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului şefului de Stat Major al Apărării creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Armatei, în condiţiile în care, pe de o parte, şeful de Stat Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, iar, pe de altă parte, mandatul de şef de Stat Major al Apărării este deţinut în mod nelegal de o persoană, care va exercita nelegal atribuţiile legale recunoscute acestei funcţii, luând cunoştinţă, printre altele, de informaţii clasificate ‘secret de stat’ sau secret de ‘serviciu’. Este neîntemeiată afirmaţia pârâtei că Armata rămâne fără conducere, în condiţiile în care (…) exercită conducerea până la numirea altui şef de Stat Major al Apărării. Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte cererea de suspendare şi va dispune suspendarea executării decretului nr. 1331/2018 până la pronunţarea instanţei de fond”, se arată în decizia instanţei.