Lâna de oaie ca soluție tehnologică. Vezi la ce ar putea fi folosită în viitor

O echipă de cercetători care studiază tehnica izolării clădirilor cu ajutorul unor panouri cu miez din lână de oaie a depus o cerere de brevetare a acestei soluţii la Salonul ProInvent de la Cluj-Napoca. Noua tehnică ar putea înlocui polistirenul, susţin inventatorii, în condiţiile în care lâna de oaie este un foarte bun izolant termic şi fonic și, în plus, permite peretelui „să respire”.

„Pornind de la propunerea ministrului Agriculturii, Petre Daea, de valorificare a potenţialului ovin din România, noi propunem mai mult, şi anume să valorificăm atât lâna de oaie, cât şi să ne inspirăm din tradiţia pe care o avem de-a lungul sutelor de ani de istorie şi, prin inovare, să ajungem la un mediu de locuit sănătos, puţin poluant, ecologic. Resursa de lână de oaie există, dar nu este valorificare, astfel că se ajunge la aruncatul lânii pe câmp sau la arderea ei. România se află printre primele 5 ţări din Europa care au această resursă. Noi am depus o cerere de brevet de invenţie pentru panouri termoizolatoare compozite, cu miez din lână de oaie, cu scopul creşterii confortului termic în spaţiile de locuit, clădiri administrative, spaţii închise destinate desfăşurării activităţilor industriale sau agro-zootehnic”, susține Andreea Hegyi, cercetător în cadrul sucursalei Cluj a Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, potrivit Agerpres.

Hegyi a explicat că lână este încasetată într-o carcasă de material compozit pe bază de liant anorganic – ciment sau var, cu dimensiuni de 30X30 cm şi grosime de 10 cm. Acestea se aplică pe peretele exterior sau interior al unei clădiri. Rasele româneşti de oaie au o lână cu fir gros, care este mai puţin potrivită pentru industria textilă, astfel că ar putea prinde teren acest tip de valorificare, ca izolator termic.

Salonul ProInvent are loc până vineri şi este organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. În cele trei zile vor fi prezentate peste 350 de invenţii din variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii, inclusiv din cadrul ingineriei alimentare, iar între participanţi se numără universităţi, institute, centre şi staţiuni de cercetare, firme, asociaţii ale inventatorilor sau persoane fizice din ţară şi din străinătate.