29 de ani de la primul Pod de Flori peste Prut. Granița între frați, de ce mai există?

Acum 29 de ani, granița nedreaptă de pe Prut, impusă de Hitler și Stalin, a căzut. Din păcate, minunea nu a rezistat decât câteva ore. Primul Pod de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. Locuitorilor din România li s-a permis, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în fără pașaport și viză. Asta însemna atunci că intre în RSS Moldovenească, republica sovietică implantată de laboratoarele Kremlinului pe teritoriul Basarabiei românești.

La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu, citat de InfoPrut. 

„Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din țara noastră, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererâta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești”, scria Agerpres pe vremea aceea.

Iohannis, ca Stalin și Dodon: Crede că moldovenii nu sunt români

Podul de Flori, prima ocazie pentru reîntregirea Țării

„La Pod, în satul meu, venise și un medic din Chișinău cu baiețelul său care să fi avut vreo patru anișori și căruia tatăl său îi promisese încă la Chișinău că va vedea români. Cei de pe malul drept erau uzi leoarcă. Oamenii din Pererâta mea aduseseră în fugă haine uscate pentru oaspeții doriți. Se vorbea într-o limbă comună – în română.

După două-trei păhăruțe de țuică începuseră să cânte – intonau aceleași cântece comune. La vârsta când încă nu era atins de minciunile noastre lingvistice, băiețelul medicului întrebase cu o naivitate cuceritoare pe tatăl său: ,,Tată, mi-ai promis să-mi arăți români. Care-s ei? ”

—Grigore Vieru, Primul Testament

Dar, din păcate, florile s-au ofilit mai repede decât ruginește sârma ghimpată. Chiar dacă scopul reunificării nu a fost atins atunci, momentul Podurilor de flor” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam. Cel românesc. 

Mii de oameni din România și Republica Moldova au refăcut pe 11 iulie 2015 celebrele Poduri de Flori de la Prut. Emoţii puternice între participanţi, miile de români s-au îmbrăţişat după trecerea Prutului. Basarabenii au fost primiţi cu urale şi buchete de flori.