Tăriceanu pune în oglindă RAPORTUL GRECO și opinia DANEI GÎRBOVAN despre cazul Portugaliei

Alina Maria Bogdan ACTUALITATE POLITIC
Transmite:

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU este primul lider politic care ia atitudine față de Raportul GRECO, atât de des invocat de către grupul celor care vor un control asupra justiției, nu o justiție independentă.

Președintele Senatului vorbește despre „părerea unor experți străini despre justiția din România”.

Loading...

Declarația apare la doar câteva ore după ce Ministerul Justiției a publicat raportul potrivit căruia România a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară, inclusiv de Secția specială pentru magistrați.

”Raportorii GRECO nu au nimic de comentat despre sentințele venite din pădurile patriei”

„Raportorii GRECO „nu au avut nimic de comentat despre dezvăluirile din ultimii ani (vezi protocoalele secrete, dosare făcute la comandă, sentințe venite din pădurile patriei, secție ilegală de investigarea magistraților în subordinea DNA, etc)”, a mai fost de părere liderul Senatului.

 

Șeful ALDE prezintă ÎN OGLINDĂ opinia judecătoarei Dana Gîrbovan, președinta UNJR, care a criticat multe dintre luările de poziție ale Parlamentului European, Comisiei de la Veneția care exprimau îngrijorări față de controversatele reforme ale justiției din România.

Aceasta scrie pe Facebook, cu referire la solicitările de desființare a Secției speciale pentru investigarea magistraților, că „este inadmisibil ca un raport GRECO să fie folosit în acest mod, pentru a bloca pur și simplu aplicarea unei legi în vigoare, ale cărei prevederi au trecut în mod repetat de filtrul Curții Constituționale”.

Iată mai jos și punctul de vedere al Danei Gîrbovan care subliniază că multe state nu au accesat la referirile din Raportul Greco.

Portugalia a implementat 1 din 15 recomandări GRECO

„Cum a (nu) implementat Portugalia recomandarile GRECO

Pe 28 iunie 2019 s-a publicat raportul GRECO privind Portugalia, in cadrul celei de a patra runde de evaluare privind „Prevenirea coruptiei cu privire la membrii Parlamentului, judecatori si procurori”.

Raportul de conformitate evalueaza gradul de conformitate al recomandarilor cuprinse in raportul initial, adoptat la data de 4 decembrie 2015 si publicat pe 10 februarie 2016.

La 3 ani si jumatate dupa publicarea raportului si dupa un prim raport de conformitate in 2017, GRECO concluzioneaza ca, in cazul Portugaliei, doar una din cele 15 recomandari a fost implementata satisfacator, 8 au fost doar partial implementate si 6 nu au fost deloc implementate.

In lumina celor de mai sus, GRECO concluzioneaza ca nivelul de conformitate cu recomandarile ramane „global nesatisfacator” in sensul art. 31, par. 8.3 din Regulamentul GRECO.

Recomandarile GRECO, in cazul Portugaliei, privesc chestiuni importante si de substanta atat referitoare la independenta sistemului judiciar, cat si la statutul judecatorilor si procurorilor (recomandarile 6-15).

Ma voi referi la doua recomandari importante, una privind Consiliului Superior al Magistraturii, cealalta privind componenta unor comisii de promovare a judecatorilor la nivelul curtilor de apel si al Curtii Supreme de Justitie.

  1. Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

GRECO a recomandat ca i) sa se consolideze rolul Consiliului ca si garant al independentei judecatorilor si al justitiei, în special prin prevederea in lege ca nu mai putin de jumatate dintre membrii sai sa fie judecatori alesi de catre colegii lor; si (ii) informatiile privind rezultatul procedurilor disciplinare din consiliile judiciare sa fie publicate în timp util.

Aceasta recomandare nu a fost implementata.

Conform art. 218 din Constitutia Portugaliei, Consiliul Superior al Magistraturii este compus din: 7 judecatori alesi de colegii lor, 7 membri numiti de Parlament si 2 membri numiti de Presedintele Republicii. Consiliul este condus de Presedintele Curtii Supreme de Justitie (ales dintre judecatorii de la Curtea Suprema).

Guvernul portughez a argumentat ca aceasta compozitie nu echivaleaza cu incalcarea independentei justitiei, cata vreme presedintele Consiliului este intotdeauna un judecator. Numai judecatorii au activitate permanenta in Consiliu, managementul curent este delegat vicepresedintelui (care este judecator de la Curtea Suprema ales de toti judecatorii), mandatele membrilor au durata diferita, ceea ce face foarte dificila crearea unor influente puternice in interiorul Consiliului.

GRECO a constatat ca aceste explicati nu au un caracter de noutate, fiind invocate in contextul raportului de evaluare si a constatat ca recomandarea a ramas neimplementata.

  1. Cu privire la componenta comisiilor de promovare a judecatorilor

GRECO a recomandat ca cel putin jumatate dintre membrii comisiei ce decide promovarea judecatorilor la nivelul curtilor de apel si al Curtii Supreme sa fie judecatori numiti sau alesi de colegii lor.

Un proiect de lege aflat in Parlament modifica componenta comisiei ce va stabili lista scurta de judecatori pentru curtile de apel, astfel incat numarul judecatorilor sa fie egal cu cel al celorlalti membri (3+3).

In ceea ce priveste numirea judecatorilor la Curtea Suprema, aceasta se va face – conform proiectului de lege – de catre o comisie in care judecatorii vor fi tot minoritari, compusa din: presedintele Curtii Supreme, judecatorul cu cea mai mare vechime membru al Consiliului Judiciar Superior, un membru al Consiliului Judiciar care nu este judecator, un membru al Consiliului Superior al Procurorilor, un profesor universitar de drept si un avocat.

GRECO a salutat modificarea ce permite ca judecatorii sa fie numiti la curtile de apel de o comisie in care jumatate dintre membri sunt judecatori si si-a aratat nemultumirea fata de componenta comisiei pentru Curtea Suprema. Asadar a conchis ca aceasta recomandare a fost doar partial implementata.

Alte recomandari:

– evaluarea judecatorilor sa se faca intr-o maniera corecta, obiectiva si periodica (partial implementata);

– cadrul legal care reglementeaza realocarea cazurilor si redistribuirea judecatorilor sa fie consecvent, sustinut de criterii obiective si transparente si sa garanteze independenta judecatorilor (partial implementata);

– hotararile judecatoriilor sa fie usor de cautat si accesibile publicului (partial implementata);

– impunerea unor standarde de integritate comune, clare si publice judecatorilor (privind primirea de cadouri, conflicte de interese etc), precum si includerea acestora in ghiduri si programe de formare (neimplementata);

– evaluarea procurorilor sa se faca intr-o maniera corecta, obiectiva si periodica (neimplementata);

– regulile care reglementeaza ierarhia in parchete si competentele ce corespund noii harti judiciare sa protejeze procurorii de interferente nejustificate sau ilegale din interiorul sistemului (neimplementata);

– impunerea unor standarde de integritate comune, clare si publice procurorilor (privind primirea de cadouri, conflicte de interese etc), precum si includerea acestora in ghiduri si programe de formare (neimplementata).

In consecinta, nici una din recomandarile privind justitia nu a fost implementata in totalitate. Cinci recomandari privind justitia au ramas complet neimplementate.

In Romania, pentru comparatie, Consiliul Superior al Magistraturii este compus din 19 membri, dintre care:

– 16 sunt judecatori si procurori (14 alesi prin vot direct si secret de omologii lor, iar 2 sunt membri de drept);

– 2 reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat, ce participa cu drept de vot doar la lucrarile Plenului;

– Ministrul Justitiei.

In ceea ce priveste numirile la ICCJ sau curtile de apel, daca in Romania aceste numiri s-ar face de o comisie de concurs similara cu cea din Portugalia, care sa aiba in componenta nu doar majoritar membri ce nu sunt judecatori, dar si un membru numit direct de factorul politic, n-ar trebui sa ne surprinda daca am vedea declaratii publice disperate pentru ca se incalca independenta justitiei, proteste neobosite in randul magistratilor, ingrijorarile ambasadelor, sesizarea din nou a Comisiei de la Venetia si reactii dure din partea Comisiei Europene.

Care este consecinta neimplementarii acestor recomandari in privinta Portugaliei? Au refuzat judecatorii si procurorii portughezi sa mai aplice reglementarile interne contrare recomandarilor GRECO? Nicidecum.

De ce?

Pentru ca regulamentul GRECO prevede o cu totul si cu totul alta procedura de conformitate, care lasa statelor membre timpul necesar pentru ajustarile necesare, le permite sa trimita explicatiile necesare pentru a justifica de ce nu implementeaza o recomandare etc.

In cazul Portugaliei, GRECO a cerut sefului delegatiei portugheze sa trimita un raport cu progresele inregistrare in implementarea recomandarilor pana la data de 30 iunie 2020. Adica peste un an.

Cititi voi insiva raportul GRECO in privinta Portugaliei si faceti comparatie cu reactiile galagioase si agresive ale unor persoane din Romania, bazate pe slogane, dar care nu aduc argumente viabile si concrete in dezbaterea publica despre problemele din justitie”, scrie Dana Gîrbovan pe Facebook.

 

 

Loading...
loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Un FOTBALIST oferă 30.000 de dolari recompensă pentru cățelul furat!
Daniel Sturridge, vedetă a naționalei Angliei, este distrus după ce niște hoți i-au spart casa ...