Iohannis își ia președinția „pe persoană fizică”! Limbaj fără precedent pentru un președinte!
Klaus Iohannis dă dovadă cu suferă de beția puterii și de necunoaștere a Constituției. Locatarul de la Cotroceni a adoptat un ton nemaiîntâlnit până acum la vreun alt președinte român, fie că a fost vorba de Ceaușescu (primul), Iliescu, Constantinescu și Băsescu. A început să personalizeze funcția pe care o deține vremelnic. A renunțat că mai vorbească despre funcție, ci despre propria persoană, pe care o confundă cu funcția.
Limbajul este similar cu cel practicat de Igor Dodon la Chișinău. Șefii celor două state românești au și câteva acțiuni similare: personalizarea funcției, blocarea numirilor unor miniștri, acuzarea majorității parlamentare și cereri de transformare a statului într-unul prezidențial. În cazul lui Igor Dodon, este mai mult decât clar că primești comenzi la Moscova. În cazul lui Iohannis, nu este atât de clar.
Exemple ale derapajelor lui Klaus Iohannis au fost observate astăzi, înainte de primirea partidelor la negocieri pentru transpunerea rezultatului referendumului, dar și în discursul susținut la Forumul Societății Civile.
„referendumul a fost câștigat de mine împreună cu românii”
„legile justiției, care au fost adoptate cu opoziția largă a Președintelui, a Opoziției parlamentare, a asociațiilor de profil.”
„dacă nu se întâmplă imediat, atunci cetățenii mai au la îndemână trei lecții pentru PSD: alegeri prezidențiale, alegeri locale, alegeri parlamentare.”
„Am convocat referendumul pe care l-am câștigat împreună cu românii”
„Mă aștept ca întreaga societate să se implice, astfel încât politicenii să nu ignore rezultatul de la referendum.”
Iohannis, Dodon de București
Comparația cu Igor Dodon, un mare dușman al românismului, nu este exagerată. Atribuțiile constituționale ale celor doi șefi de stat sunt similare.
Să vedem câteva declarații ale președintelui moldovean, care a fost suspendat DE CINCI ORI din funcție pentru că a refuzat să promulge legi ale Parlamentului sau să numească noi miniștri. Această declarație este definitorie.
„Sunt cel puţin patru proiecte de lege pe care nu am de gând să le semnez. Este vorba de marcarea Zilei Europei la 9 mai, când noi sărbătorim Ziua Victoriei, transferarea teritoriului fostului stadion republican pentru construcţia noii ambasade a SUA, noul Cod al Audiovizualului şi mai este proiectul de lege privind carabinierii, care a fost adoptat în primă lectură. Evident că nu voi semna aceste legi şi le voi contesta la Curtea Constituţională” (noiembrie 2018, Rador)
„Igor Dodon a explicat, în cadrul unei emisiuni la NTV-Moldova, care sunt motivele refuzului său. Potrivit lui, candidatul la funcţia de ministru al Sănătăţii, Silvia Radu, nu este o persoană din domeniu şi nici nu are cunoştinţele necesare pentru a administra domeniul sănătăţii. Dodon a precizat că pledează pentru candidatura unui profesionist. Iar în cazul lui Nicolai Ciubuc, preşedintele a spus că s-a documentat şi a aflat de la mai multă lume că acesta nu ar fi integru.”(septembrie 2018, Adevărul)
La fel de clară este și răspunsul dar de premierul moldovean Pavel Filip la repetatele obstrucții din partea lui Dodon.
Refuzul președintelui Igor Dodon de a accepta cele două candidaturi de miniștri propuse este o nouă încălcare a Constituției, refuzul este argumentat ridicol și populist.
Din păcate, Republica Moldova este condusă de un președinte care încalcă frecvent Constituția, în funcție de interesele sale politicianiste, un președinte care își anulează de unul singur rolul instituțional pe care ar trebui să-l aibă.
Iohannis, ca Stalin și Dodon: Crede că moldovenii nu sunt români
Sună cunoscut, nu-i așa? Un adevărat Dodonnis.
Cel rol îi trasează Constituția președintelui României:
ARTICOLUL 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate
Cum pot fi sancționate derapajele președintelui:
ARTICOLUL 95 – Suspendarea din Funcție
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
ARTICOLUL 96 – Punerea sub acuzare
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Loading...
