Pe unguri îi apucă dracii, când primesc ordine de la Bruxelles, afirmă un jurnalist elvețian

Ungaria este cea mai interesantă țară din Europa, afirmă jurnalistul Kurt W. Zimmermann  în ziarul elvețian conservator, Die WeltWoche.

În editorialul “Viața mea în estul sălbatic,” autorul povestește că a fost șofer de taxi în Zurich. În urmă cu trei ani, și-a cumpărat o casă în Ungaria. Este entuziasmat de circulația din Budapesta, unde pe marile bulevarde există numeroase parcări.

Chiar și pe Andrássy út (un bulevard celebru din capitală, unde se află și Muzeul Terorii), există nenumărate locuri de parcare, atât în stânga, cât și în dreapta, cum nu mai sunt pe bulevardul Bahnhofstrasse din Zurich, remarcă autorul.

Zimmermann mai susține că în țara vecină nouă corectitudinea politică n-a prins. “Ideile trec prin Ungaria, precum Dunărea.”

Corectitudinea politică nu prinde la unguri

Marile teme ale ecologiștilor europeni și ale stângii progresiste, care se răspândesc pe tot continentul, nu impresionează. “Există puțină susținere pentru identitate de gen, imperativul frontiere volatile, corectitudine politică, dar mult suflet pentru patriotism, conservatorism, religie și tradiție,” sesizează elvețianul.

“Există ceva arhaic în Ungaria. Zeitgeist-ul (spiritul vremurilor moderne), toleranța nemărginită nu plutesc în aer, ci sunt în spiritul individului și al mândriei naționale.”

“Am cumpărat acum trei ani o casă la Budapesta pe un deal din cartierul Csillaghegy. De atunci am fost frecvent în Ungaria și sunt uimit, chiar fascinat, de această națiune. Cred că în prezent nu există nicio altă țară în Europa care să fie la fel de interesantă, atât din punct de vedere politic, cât și cultural,” este opinia elvețianului care și-a cumpărat o casă în Budapesta.

citește și: Ce zic sondajele din SUA? Schimbări spectaculoase ale intențiilor de vot

Autorul povestește că recent a întâlnit un ucrainean cu un fox terrier șchiop. A fost rănit într-un bombardament. Amândoi locuiesc înt casa unor maghiari.

Zimmermann spune că în ciuda prejudecăților occidentale, ungurii s-au purtat admirabil cu refugiații.

Autorul tușează spiritul rebel al maghiarilor. ”Dacă le dai maghiarilor indicații ce trebuie să facă, ei se revoltă imediat. În 2015, UE a considerat Ungaria „rușinea Europei,” deoarece Ungaria a închis granițele migranților economici musulmani. Prim-ministrul Viktor Orbán nu a fost niciodată mai popular decât era atunci,” explică elvețianul.

“În ceea ce privește Ungaria, noi, ungurii, decidem singuri,” este expresia clasică a multora.

Zimmermann a remarcat revolta maghiarilor când li s-a impus de către UE lecții de sexualitate în școli. Prin legea privind protecția minorilor, guvernul Orban a interzis revistele, videoclipurile și reclamele despre homosexualitate și transsexualitate în școli și în alte zone accesibile minorilor. Pe de altă parte, cei peste optsprezece ani se pot declara homosexuali, lesbiene, gay, bisexuali, trans și queer și pot consuma o mulțime de produse  LGBTQ.

Desigur, Comisia UE a recurs imediat la vocabularul său obișnuit și a calificat legea drept „o rușine”.

De la viața de zi cu zi, până la marea politică, ungurii sunt o specie iubitoare de conflicte, susține Zimmermann.

Ungaria-Elveția anilor ’60

“Duminică vor avea loc alegeri parlamentare în Ungaria. În același timp, există și un referendum pentru așa-zisă lege homosexuală. Nu este nevoie de multă imaginație pentru a prezice rezultatul referendumului. Când cei de la Bruxelles și Berlin vor să le dicteze maghiarilor care este atitudinea corectă, când vine vorba despre sex, atunci îi apucă dracii”, mai zice elvețianul.

El compară Ungaria cu Elveția anilor ’60, când secretul bancar era sacru, partidele burgheze luau 70% din voturi și avea una dintre cele mai mari armate din Europa. “Neutralitatea era certă. Ca elvețian, te simțeai de neatins.” Vede aceeași mândrie acum în Ungaria.

A mai remarcat că în Ungaria se construiesc mari autostrăzi, în timp ce în orașele din vest se fac piste de biciclete.

“O facem altfel, spun mulți unguri, așa cum spuneau elvețienii, dar o facem corect.”

Încrederea de sine pare relativ nouă. Susține străinul. El amintește că în timpul comunismului, ungurii simțeau un spirit de inferioritate față de occidentali. Acum, totul s-a schimbat.

Oamenii prosperă. Țara este astăzi în plină expansiune. Anul trecut, produsul intern a crescut cu 7,1 la sută. Salariile se măresc constant, prețurile imobilelor explodează. Cea mai mare problemă a economiei maghiare este deficitul de forță de muncă, mai mărturisește elvețianul mutat în Ungaria. E un adevărat triumf să poți fi programat pentru mici reparații la casă peste două-trei luni, mai spune el.

Ungurii folosesc multe cuvinte incorecte politic

A remarcat că ungurii folosesc des cuvinte incorecte politic: „handicapat,”  „idiot,”  „fascist” sau „pedofil.” Acestea fac parte din vocabular. El citează și caracterizarea făcută de Péter Márki-Zay, candidatul opoziției, pentru dărâmarea lui Orbán la viitoarele alegeri. „Goebbels ar fi mândru de Viktor Orbán,” ar fi declarat acesta.

În încheiere, elvețianul spulberă mitul subjugării presei de către Orban. A văzut titluri mari împotriva lui Orban în marile cotidiane sau la televiziunile importante. Autorul recunoaște însă că media locală este controlată de regimul Orban.

Pentru a arăta unde duce agresivitatea presei de opoziție, Kurt Zimmermann traduce un titlu imens de pe prima pagină din Blikk (un fel de Bild german): „Orbán este spermă!”

Așa arată Ungaria prin ochii unui străin.