De ce a crescut anul acesta încrederea românilor în UE față de anul trecut?

Încrederea românilor în Uniunea Europeană a crescut în octombrie 2018, față de octombrie 2017, arată noul Eurobarometru publicat de Parlamentul European. 49% dintre români au încredere în UE, față de 48% în octombrie 2017. Totuși, în aprilie 2018, cota de întrecedere a fost 59%, așa că se pune întrebarea ce a provocat creșterea de 11% între octimbrie 2017 și aprilie 2018, apoi scăderea de 10% de acum?

România este totuşi sub media UE. 62% dintre europeni, nivel record în ultimii 25 de ani, respectiv 49% dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa la UE a ţării lor. Sprijinul faţă de UE a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, fapt ce sugerează atât îngrijorarea crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere a nivelului de conștientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorită negocierilor dificile pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

66% dintre europeni ar vota la un eventual referendum ca ţara lor să rămână membră UE

În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni (65% dintre români) ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota. Datele sondajului arată că 49% dintre europeni (51% dintre români) se declară satisfăcuţi de modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană.

Europenii sunt preocupaţi de migraţia ilegală

În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%). Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%), informează Parlamentul European printr-un comunicat de presă.