14 Martie 1881: Proclamarea Regatului României „completează și încoronează opera regenerării naționale”

Valentin Borcea ACTUALITATE INTERNATIONAL POLITIC SOCIAL
Transmite:

La 14/26 martie 1881 avea loc al patrulea mare act al consolidării statului român modern: proclamarea Regatului. Acesta a venit firesc după unirea Principatelor de la 1859, începutul monarhiei constituționale și a Dinastiei Naționale la 1866 și declararea Independenței din 1877, ultimele două pe data de 10 Mai. Prin transformarea Principatelor Unite în Regatul României, oamenii de stat de la București dădea o dovadă de SUVERANITATE NAȚIONALĂ lumii întregi.

Înfăptuirea Regatului României nu putea avea loc cât timp mai exista și cea mai mică legătură cu Imperiul Otoman. Un principat (sau o republică) putea fi sub dominația unei alte țări, putea să nu fie liber. Dar un REGAT nu putea fi altfel decât SUVERAN, LIBER și INDEPENDENT, gata să-și ia destinut în propriile mâini. Prinsă între trei mari imperii – Austro-Ungaria, Rusia și Turcia – România nu avea de ales decât proclamarea Regatului, ca să garanteze independența obținută pe frontul din Bulgaria și la masa tratativelor.

Proclamarea Regatului, simbol al unui stat suveran, liber și independent

Puterile europene, mai ales Austro-Ungaria, erau ostile unui asemenea gest, deoarece se temea ca Bulgaria și Serbia să ia exemplul României (ceea ce s-a întâmplat câțiva ani mai târziu). În plus, Viena era îngrijorată de faptul că Regatul României avea să fie un magnet pentru românii transilvăneni, care trăiau în condiții proaste (și acest lucru s-a petrecut).

Totuși, proclamarea Regatului, deși o consecință logică, a fost întârziată de certurile și neînțelegerile clasei politice românești.  disensiunile dintre puterea liberală și opoziția conservatoare, dar mai ales cele din interiorul acesteia din urmă, completau imaginea unei degringolade a clasei politice românești în preajma realizării unui
act de o mare importanță istorică. Impresia desolidarizării era dată, după cum observa însuși Carol I, mai mult de certurile, interesele personale și viziunile diferite ale fruntașilor viețiii politice românești, într-un cuvânt de imposibilitatea unei colaborări generale.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Rareş BOGDAN, coleg de listă cu politicieni pe care i-a înjurat
PNL deschide lista candidaților pentru europarlamentare cu un om din afara partidului: moderatorul de televiziune ...