Am intrat în Săptămâna Mare. Semnificațiile zilelor din „Pridvorul Sfintelor Paști”

Această săptămână este cea mai profundă perioadă liturgică din anul bisericesc, unică datorită slujbelor oficiate, semnificației evenimentelor comemorate și totodată cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii, scrie Basilica.

Săptămâna Sfintelor Pătimiri sau Săptămâna Mare începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă. Este ultima săptămână din perioada Triodului, „Pridvorul Sfintelor Paști”, cum o numește Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în lucrarea „Foame şi sete după Dumnezeu”.

Semnificațiile zilelor din Săptămâna Mare

Sfânta și Marea Luni – se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.

Sfânta și Marea Marți – se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie.

Sfânta și Marea Miercuri  – se face pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul.

Sfânta și Marea Joi – prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului.

Sfânta și Marea Vineri – se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului.

Sfânta și Marea Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad.

La capătul Săptămânii Patimilor se află sărbătoarea Învierii Domnului,  Paștele. Supranumit și „sărbătoarea înnoirii sufletești”, Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinătății.