Codul Administrativ întruneşte consensul Administraţiei publice locale. Doar Iohannis e nervos
Codul Administrativ a fost adoptat prin OUG de către guvernul Dăncilă. Primarii PNL şi PSD consideră că e un act normativ care le simplifică procesele decizionale, responsabilizează funcţionarii şi eficientizează procesul licitaţiilor publice.
„Actualul guvern al României susţine şi militează pentru promovarea descentralizării”
„Aprobarea Ordonanţei de Urgenţă privind Codul Administrativ constituie dovada elocventă că actualul guvern al României susţine şi militează pentru promovarea descentralizării, pe de o parte, dar şi sistematizarea şi concentrararea legislaţiei din domeniul administraţiei publice, pe de alta,” spune Emil Drăghici, preşedintele Asciaţiei Comunelor din România, într-un comunicat trimis redacţiei.
Totodată, preşedintele Asociaţiei Comunelor susţine că actualul proiect a fost propus de către primarii comunelor din anul 2003.
Propunerile preşedinţilor CJ luate în seamă
“Mare parte din propunerile Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) au fost luate în calcul și se regăsesc în varianta finală a Codului Administrativ. Este îmbucurător faptul că administrația publică are, în final, un instrument de lucru care reglementează activitatea în administrația publică și centrală și care a fost cerut de către cei care lucrează în administrație de foarte mult timp. Consider că propunerile UNCJR la Codul Administrativ sunt de natură să aducă reglementări mai clare, să eficientizeze activitatea adiministrației în relația cu cetățenii dar, în același timp, are și darul de a-i responsabiliza mai mult pe funcționarii publici. Pe de altă parte, prevederile Codului Administrativ au și darul de a clarifica statutul unor funcții publice, precum funcția de prefect sau cea de director/director executiv din cadrul serviciilor publice deconcentrate. Mă bucur că aceste propuneri ale UNCJR se regăsesc în prevederile Codului Administrativ, dar și că ele au fost acceptate și de partenerii noștri de dialog din cadrul Asociației Municipiilor din România (AMR) și de Asociația Comunelor din România (AcoR). Iată că, după mai bine de 20 de ani de așteptare, administrația publică din România are un Cod Administrativ, o lege atât de necesară cu care să operăm în beneficiul cetățenilor și al comunităților” – declară MARIAN OPRIȘAN, PREȘEDINTELE UNCJR.
Codul Administrativ creează un cadru legal unitar, coerent, clar şi simplificat pentru activitatea administraţiei publice şi reglementează următoarele domenii:
– administraţia publică centrală;
– administraţia publică locală;
– prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate;
– reguli specifice proprietăţii publice şi private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
– statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice;
– răspunderea administrativă;
– serviciile publice.
„Avem astăzi un act normativ complex, care creează cadrul necesar pentru modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice. Acest cod nu este pentru conducătorii administraţiei publice, ci pentru funcţionarea corectă a instituţiilor în interesul cetăţenilor”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu.
Citeşte şi: Viorica Dăncilă îi pune pe Klaus Iohannis să semneze ca primarul
Codul administrativ stabileşte, printre altele:
– procedurile şi termenele pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului;
– validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare;
– răspunderea aleşilor locali pentru aprecierea necesităţii şi oportunităţii actelor administrative;
– atestarea domeniului public prin hotărâre de Consiliu local sau judeţean, şi nu prin hotărâre de guvern;
– constituirea de venit la bugetul local a redevenţelor obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă (40% la nivelul bugetului local al judeţului pe pe teritoriul asupra căruia există activităţi de exploatare, 40% la bugetul local al comunei, oraşului sau municipiului şi 20% la bugetul de stat);
– organizarea concursurilor naţionale pentru înalţii funcţionari publici;
– condiţiile de transfer al funcţionarilor publici din administraţia publică centrală în cea locală şi invers.