Cine câştigă şi cine pierde după întâlnirea de grad ZERO: Isărescu-Teodorovici?

Cele mai importante şase bănci din România au avut un profit net record, în primele luni din 2018, de 4,8 miliarde lei (peste un mld. euro), iar activele au urcat la un vârf de 445,2 mld. lei (96 mld. euro), în condiţiile revigorării creditării şi majorării dobânzilor, după cum reiese din cele mai recente date ale BNR. Băncile din România au marje de câştig de 6-7%, triple faţă de cele din zona euro, care au oscilat în ultimii ani în jurul a 2%, conform datelor din Raportul BNR. Taxarea în medie cu 0,1 – 0,2 % a activelor bancare, la nivelul mediu al Roborului de anul trecut, ar scoate din visteria băncilor trei miliarde de lei, ceea ce ar duce la diminuarea câştigului pe anul fiscal 2019.

Se vor scumpi creditele sau vor creşte comisioanele?

În anii de criză, creşterea marjelor de dobândă şi reducerea costurilor de operare le-au permis băncilor să treacă uşor peste creditele neperformante fără să piardă prea mult din profituri. Practic, strategia bancherilor pentru a se proteja de criza financiară a fost să majoreze costul împrumuturilor acordate clienţilor şi să reducă dobânzile acordate deponenţilor pentru a putea să compenseze pierderile pe care le-au avut din creditele cu probleme. Creşterea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante a fost motivul frecvent invocat de bancheri pentru scumpirea creditelor.

“Băncile au continuat să aibă câştiguri mari de pe urma marjelor mari de dobândă care au rămas la niveluri comparabile sau chiar mai mari faţă de cele din perioada de boom economic,” scrie Ziarul financiar.

Impozit, în funcţie de ROBOR. Unic în Europa

De unde vor scoate băncile banii de impozit pe activele bancare dacă nu se reduce ROBOR-ul sub 2%? Tot din buzunarele clienţilor sau prin restructurări şi anularea planurilor de investiţii. Băncile au la îndemână instrumentul numit “comission,” care poate fi mereu ajustat.

Prin noul sistem de impozitare, 70% din profiturile băncilor se duc la stat. Guvernanţii au mizat pe principiul “nu fuge câinele de la măcelărie.”

Dacă în România marja de câştig a băncilor s-a menţinut la 6 -7%, în Cehia e de 3,39 %, iar în Polonia de 4%, s-ar putea ca ecartul să crească. La nivelul euro e de 2,15 %.

Orbanomics a dus la falimentul multor bănci

Orbanomics a introdus un impozit pe profit băncilor de 14,5%, la început a impus TVA la tranzacțiile bancare (care era de 28%), a impozitat activele bancare, astfel încât în ultimii ani contribuția băncilor prin sistemul de taxare și de impozitare la bugetul de stat este de 4%. Dar când a luat măsurile dure, Viktor Orban a chemat şefii băncilor şi le-a spus ce vrea să facă. Multe au  dat faliment sau a plecat şi altele au venit. Dar a avut un Plan B, ceea ce lipseşte României.

E drept că şi în Austria există o taxă pe activele bancare, dar mai mică de 0,05%. Cea mai mare e în Ungaria de 1%.

Efectele rămân previzibile

Care e efectul introducerii acestor taxe în economie şi ce riscuri pot să apară după şocul deprecierii leului cu 1,5% în mai puţin de o lună?

Analiştii vorbesc despre o reducere a creditării şi a investiţiilor băncilor.

Eugen Carada avea să spună că nu trebuie secată fântâna. Un sistem bancar sănătos asigură stabilitatea financiară. Dar dacă tot ei din fântână s-ar putea să nu mai aibă apă.

Anul 2019 va fi un an aspru pentru bancheri şi nu numai, pentru că managerii ştiu să recalibreze jocul banilor în economie.

Astăzi este programată o întâlnire tet-a-tet între guvernatorul Băncii Naţionale şi Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice, care se declara recent mirat de ce s-au limitat creditele ipotecare, dacă tot Guvernul sprijină sau doreşte să sprijine zona de construcţii?