10 ani de la revolta anticomunistă și pro-românească de la Chișinău

După dialogul de la Guvern, Marian Lupu, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului, care în perioada respectivă era membru PCRM, a recunoscut „parţial” că nu opoziţia a organizat violenţele de la Parlament şi preşedinţie. El a afirmat însă că acţiunile protestatarilor au caracter antistatal, subliniind că „arborarea unui steag străin pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova”.

Spre seară de pe acoperişul Parlamentului ieşea fum negru, iar de la ferestre se vedeau flăcări. Atmosfera generală este una de haos, în Parlament şi preşedinţie intrând sau ieşind oricine după bunul plac.

Pe cele două clădiri sunt scrise inscripţii precum: „Basarabia, pământ românesc”, „Jos comuniştii”.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, le-a adresat un mesaj cetăţenilor la postul public de televiziune Moldova 1, calificând protestele din centrul capitalei drept o tentativă de lovitură de stat şi acuzându-i de organizarea lor pe liderii Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal şi Alianţei Moldova Noastră. „Organizatorii acestui puci şi-au format un scut viu alcătuit din studenţi, liceeni şi elevi, pe care i-au instigat să vină în piaţă”, a declarat el.

„Scopurile puciştilor sunt evidente: desfiinţarea statului moldovenesc, lichidarea democraţiei”, spunea liderul comunist.

În noaptea de 7 spre 8 aprilie peste 200 de persoane, printre care şi minori, au fost reţinute în centrul capitalei. Aceștia priveau clădirea președinției cum ardea și cântau „Deșteaptă-te, Române!”. Potrivit MAI, după miezul nopţii mai mulţi manifestanţi în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor au atacat agenţi economici şi au spart magazine.